Lectia de bucatarie chinezeasca alaturi de Chef's Table by Electrolux

Sincera sa fiu, mi-au cam lipsit intalnirile marca Electrolux. Cu prieteni bloggeri, cu mancare buna si cu veselie multa. Se pare ca si Electroluxului i-au lipsit intalnirile noastre, pentru ca anul acesta s-au gandit sa ne uimeasca si mai si cu noul lor proiect More Inspiration4Cooking. El consta in cookinguri profesionale, tinute de bucatari-sefi specializati in diferite bucatarii internationale.
Prima editie l-a avut ca profesor pe maestrul bucatar Tushin, cel care creeaza meniurile la restaurantul WuXing. Daca e mancare chinezeasca nu puteam sa lipsesc, asa-i? ;)

Primul lucru care m-a uimit cand am ajuns acolo a fost noul Kit inventat de Electrolux pentru plita cu inductie:

El consta dintr-un wok (de cea mai buna calitate, trust me, ca am lucrat cu el) si un suport de pus pe plita. Designul acestui suport e inteligent facut, asa ca wokul are o stabilitate buna si poate fi miscat usor pe el, fara sa fie nevoie sa fie ridicat.
Cand am ajuns la locul lectiei (Club Cortina, Corbeanca), toate erau aranjate la milimetru.

Iata ce aveam sa invatam sa gatim: Rata cu bambus, Wrap Tushin, Creveti impaturiti caramelizati.
Ne-am asezat in echipe de cate doi: Cristina si Andreea, Andi si Marcel, iar eu impreuna cu Ana.
Ni s-au prezentat ingredientele, apoi modul de pregatire a primei retete. Eu am trecut la aparate :)

Am facut Rata cu bambus.

super wokul asta!

Ana s-a incumentat sa guste. Se pare ca i-a placut.

Asa arata reteta. Si mi-a placut asa de mult, incat am de gand s-o fac si eu zilele urmatoare.

Dupa ce am mancat rata, a fost randul Anei sa pregatesca Wrap Tushin. De fapt e o lipie libaneza, umpluta cu vita gatita in stil chinezesc. O shaorma chinezeasca. Buna, sa stiti. Din punctul meu de vedere inafara de lipie, nu prea are altceva in comun cu shorma. Ca ingrediente a avut fasii de vita marinate in amestec chinezesc, ardei, ceapa, usturoi, sos soia, amidon.

Ultimul fel de mancare a fost Creveti impaturiti caramelizati. Pentru ca dureaza mult, maestrul Tushin a venit cu crevetii deja pregatiti. Erau creveti mici in aluat (faina cu apa), apoi prajiti in baie de ulei. Ceea ce a pregatit live a fost sosul caramel. Cu zahar, otet, sos soia, amidon. A iesit absolut deosebit. Era cremos, fluid, asa cum mie nu cred ca o sa-mi iasa vreodata.

Iar per total, felul asta de mancare a fost chiar bun, cu toate ca la inceput am fost putin cam sceptica.

In final a urmat lectia de taiat legume. Moaaaama! Sa vedeti ce repede taia maestrul Tushin cu satarul! Si ne-a aratat si vreo 3 feluri in care se pot taia legumele. Ia vedeti ce atenti eram cu totii

Cam asta a fost. Mi-a placut mult. Si abia astept lectia de mancare indiana ;)

Pui chinezesc cu ciuperci la cuptorul cu aburi Electrolux (Chinese chicken with shimeji and enoki mushrooms)

De putin timp in familia noastra a aparut un nou membru. La inceput am crezut ca n-o sa faca mare branza, dar in scurt timp pot sa va spun ca m-am indragostit de el. E noul meu cuptor cu abur de la Electrolux. Bineinteles, puteti spune: ei si ce? Am vazut si noi cuptoare electrice, ia mai lasa-ne. Ati vazut voi dragilor, dar asta e tare  meserias :P. Pe langa toate functiile unui cuptor obisnuit, el gateste cu abur. Adica poti aburi ce vrei: legume, peste, orez, daca folosesti functia abur 100%. Daca o folosesti pe cea de abur 25%, obtii o crusta crocanta si aurie la paine. Si puiul acesta tot asa a fost gatit. In plus, in acelasi timp si in acelasi cuptor am facut si o cratita de orez. Adica am bagat toate in cuptor si dupa 50 de minute aveam masa gata. How cool is this?

Pui chinezesc cu ciuperci 

Ingrediente:

• 1 pui de aprox 1,5 kg
• 20 g unt
• 500 g ciuperci de padure: shimeji alb, shimeji maro si enoki gold
• 3 linguri sos de soia
• 2 linguri sos de stridii
• 100 ml vin alb
• 1/2 lingurita condiment chinezesc 5 arome
• 1/2 lingurita praf de ghimbir

Mod de pregatire:

• Intr-un castron se amesteca ultimele 5 ingrediente. Puiul se unge bine cu acest amestec (cu ajutorul unei pensule). Se lasa la marinat 15 minute. Sosul ramas se pastreaza.
• Se pune puiul pe un gratar, deasupra unei tavi, in cuptor. Se gateste 50 de minute, la programul abur cald + aer fierbinte (25 % abur). Se scoate puiul din cuptor si se lasa la odihnit.
• In acest timp se topeste untul si in el se soteaza pentru 3-4 minute ciupercile. Se toarna deasupra restul de sos chinezesc si se mai soteaza un minut.
• Se serveste puiul cu ciupercile sotate, cu garnitura de orez si salata.

La cina cu Principesa Margareta si Electrolux

Stiu ca pana azi ati citit tot ce au scris prietenii mei Anca, Andreea, Antonina si Mihai despre evenimentul petrecut acum cateva saptamani la Palatul Elisabeta. Eu, de data asta, am fost putin mai inceata, dar cina asta a fost asa de emotionanta, ca trebuie neaparat sa ascultati si povestea mea cu printese.

Cum a inceput totul, sper sa va aduceti aminte: Electrolux ne-a aruncat o provocare noua, bloggerilor, in care trebuia sa interpretam in maniera personala una din retetele din cartea de bucate a Principesei Margareta. Eu am facut Salata mexicana cu paine de porumb, care se pare ca a placut juriului. Si, uite asa, pe 28 mai, am ajuns eu in bucataria Palatului Elisabeta, alaturi de fetele de la Golin Harris si ceilalti 4 bloggeri, gata de cucinarit.
Inceputul a fost usor, eram doar noi, ne cunostem aproape toti, eram ca in bucataria de acasa. Mai intai am pus painea de porumb la cuptor

Apoi am tocat si amestecat legumele pentru salata

Ajunsa la etapa asta, cineva ne anuta ceva ce noi habar nu aveam: vom fi televizati, asa ca in curand vor intra televiziunile in bucatarie si peste 10 minute se va transmite chiar in direct. Panica! Eu, care venisem direct de la serviciu, nu ma schimbasem inca in rochia de petrecere. Nici nu stiu cand am facut-o! Cat despre make-up.... cine si-a mai adus aminte? In bucatarie erau deja 3 televiziuni, adica vreo 12 oameni in plus cu aparatura cu tot. Nu mai aveai loc sa te misti. Stresant!  Cand au inceput sa-mi ia interviuri, nici nu mai stiam ce zic. Habar nu mai aveam ce contine salata. Toata lumea intreba si eu abia faceam fata. Nici nu mi-am adus aminte sa -mi sun familia sa ma vada la teveu! Noroc cu sotul meu care a fost pe faza, asa ca mama mea a primit un cadou foarte neobisnuit de ziua ei: m-a vazut in direct la Realitatea TV

Dar emotia cea mai mare am avut-o cand in bucatarie a intrat ASR Principesa Margareta. A fost foarte draguta si apropiata de noi, a trecut pe la fiecare si a discutat cu interes despre fiecare reteta in parte. Va pot spune ca are o personalitate foarte calda si linistitoare. Si e mult mai frumoasa decat in fotografii :)

Cei de la Acasa TV au filmat si ei, si pe cuvant salata aia n-avea deloc prea mult usturoi! Chestie de gusturi ;)

In final toata lumea s-a retras in sufrageria palatului, iar noi am fost lasati sa montam farfuriile. Si iata ce minunatii au iesit din mainile noastre.

Anca a facut Cenci cu mascarpone si zmeura

Andreea, Somon la cuptor cu salsa de mango si rodii

Antonina, Spuma de ou, creveti si avocado

Mihai, Gâteau au chocolat

iar eu, Salata mexicana cu paine de porumb

S-a mancat, s-a discutat si, nu in ultimul rand, noi cei cinci bloggeri emotionati am fost premiati de Electrolux cu o "Diploma de Excelenta pentru talent culinar si viziune deosebita in pregatirea retetelor regale"  si Cartea Regala de Bucate, cu autograf.

Fotografia ce urmeaza o sa-mi ramana in suflet si pe retina mult timp de acum incolo

Si una de grup, oficiala :D

Cum as putea, acum, sa inchei aceasta poveste cu palate si printese? V-am relatat evenimentele, dar in mod sigur nu va pot reproduce fidel sentimentele mele, pe care le-am avut si le mai am inca. Si le voi purta cu mine inca mult timp de acum incolo, asa ca pentru mine va ramane o poveste fara sfarsit...

@The Cube by Electrolux - Duminica alaturi de prieteni

M-am intors de doua zile din Italia si inca nu reusesc sa intru in ritmul lucrurilor de aici. Am fost plecata doar trei zile, asa e, dar acestea au fost atat de pline de evenimente, incat in trei zile am trait cat pentru o luna. Totul a fost super concentrat, de la cladirile si palatele vazute, pana la mancarea absolut dementiala. Acum incerc sa diluez totul, ca sa fixez fiecare amintire in sertarasul ei.

Cum am ajuns eu la Milano? Sper ca toata lumea stie: cu ajutorul voturilor voastre si al juriului, am castigat o excursie la Milano, plus o cina la restaurantul The Cube by Electrolux. Nu am fost singura, ci cu inca alte 4 bloggerite, pe care de acum le pot numi prietenele mele: Antonina, Andreea, Catalina si Lavinia. Si, alaturi de noi, cea care ne-a ingrijit si rasfatat pe parcursul celor 3 zile, Carmen Georgescu, marketing manager la Electrolux.

Despre ce am facut, vizitat si mancat in cele trei zile, o sa scriu mai incolo. Asta pentru ca am remarcat ca am adunat atat de multe poze pe care vreau sa le impartasesc cu voi, incat ar fi fost o postare extrem de lunga. Azi va povestesc doar de momentul culminant al escapadei noastre si anume cina intre prieteni, la The Cube. Inainte de a incepe vreau sa le multumesc Catalinei si Antoninei pentru superbele fotografii pe care mi le-au imprumutat, intrucat eu am fost o lenesa si nu mi-am luat aparatul foto la cina.

Restaurantul este cocotat cam la nivelul etajului 5, pe una din cladirile ce inconjoara Domul din Milano.

sau mai de aproape

Trebuie sa stiti ca The Cube este un restaurant mic, pentru maxim 18 persoane, care calatoreste in toata lumea. Inainte de Milano a fost la Paris si Bruxelles, iar dupa va ajunge in Stockholm. De fiecare data este plasat la inaltime, in locuri de unde vederea iti taie rasuflarea. La Milano din el se poate vedea Domul in toata splendoarea lui si piata domului.

In micuta bucatarie gatesc chefi de prima clasa, care stau numai cate doua saptamani. Noi am avut placerea sa-l cunoastem pe Andrea Canton, chef cu o stea Michelin, proprietarul resturantului La Primula din San Quirino.

Cand intri in Cube masa nu este de gasit nicaieri. Sunt doar cateva scaune albe si doua masute rotunde, asezate pe podeaua de lemn. Dupa ce am fost ajutate sa ne dam jos mantourile, chelnerii (parca nu-mi vine sa le zic asa, pentru ca erau niste adevarati gentelmani, asa ca o sa le spun baietii) ne-au pus sampanie in pahare si am inceput sa socializam. Alaturi de noi la masa au fost si cei doi manageri ai proiectului The Cube, precum si cativa chefi care vor gati la Stockholm. Si au urmat pozele. Asta a iesit super, Anto ;)

si antreurile: Ton in foita de paine la tigaie, ricotta cu ghimbir

si Scoici Saint Jaques pe pat de cus- cus cu legume si trufe negre

Totul era pregatit sub ochii nostri, iar bucataria arata cam asa:

Ce a urmat a fost spectaculos. Am fost invitati toti sa ne indepartam de centrul restaurantului, paharele au fost luate de pe masute, care au coborat in podea. Apoi masa a inceput sa coboare lin din.... tavan! Si era deja aranjata. Baietii au aprins lumanarile, iar noi am fost invitati sa ne asezam la masa.

Ne-au fost aduse bucatele de paine variata: cu masline verzi, cu alune, cu malai. Si crema de ricotta, in loc de unt. Tare buna.
Somelierul ne-a turnat in pahare primul vin alb. A fost servit primul fel: Supa de peste Sole, spanac si fulgi de migdale. Si paine cu migdale.

Este ca nu seamana cu supa noastra? Zeama a fost foarte putina pe fundul farfuriei si nu a avut gust de peste. Iar painea a fost dementiala: crocanta, aromata, ca un biscuit sarat. Oare cum au reusit s-o taie asa subtire?
Sole este un peste plat, cu carne alba foarte gustoasa, care s-a asortat foarte bine cu spanacul.

Urmatorul fel a fost preferatul meu (dupa desert). Tagliolini cu capere, ceapa rosie si ton, in sos de rosii proaspete.

Bineinteles, acompaniat de un alt vin alb, de care eu m-am indragostit. Un vin dulce, cu aroma fructata, care (bineinteles) a pus in valoare bunatatea aia din farfurie. Rieslingul din 2009 a fost de la o crama germana, Schloss Johannisberg, foarte bine cotata, dupa cate am citit eu pe net mai tarziu.

Felul urmator: Sepie cu legume sotate in unt, cu sos din cerneala de sepie. Buuuuuun. Si, cum altfel, asortata cu un alt vin alb. Eram la al patrulea. Deja incepusem sa fim vesele si bine dispuse. Dar am ramas niste doamne.

Urmatorul fel a fost: Medalion de caprioara medium-rare cu ragout de caprioara, radicchio si cafea. Vinul asortat a fost rosu.

Nu va pot spune prea multe despre acest fel, pentru ca eu doar am gustat. Nu-mi place vanatul si nici ficatul din ragout. Dar fetele au fost incantate, si cum am incredere in gusturile lor, inseamna ca si de data asta cheful s-a intrecut pe sine. 

Si acum sa trecem la desert. Citisem eu ca atunci cand realizezi un meniu, mancarurile trebuie sa fie pe o scara crescatoare, astfel incat desertul sa atinga apogeul. Dar nu mi s-a mai intamplat pana acum. Desertul asta asa a fost: climaxul intregii seri. Mai intai cum arata

Sa le luam pe rand: biscuitii erau din gris cu zahar brun. Partea galbena, sorbet de clementine. Dedesupt mousse de ciocolata alba, pus pe un biscuit moale cu cacao (pacat ca nu se vede). Sosul din clementine cu bucatele de capsuni. Avea o aroma de clementine absolut sublima. Si acum, cand imi aduc aminte imi ploua in gura. Nu stiu ce clementine a folosit, dar asa bunatate n-am mai mancat.

Iar vinul..... licoros, tare si perfect asortat. 

A fost o masa de cinci stele. Acum ma gandesc ca la cat de pretentioasa sunt in ale mancarii si dupa experienta asta, cand o sa mananc la cate un restaurant nimic n-o sa-mi mai placa. Ah, m-am invatat rau :))))

Au urmat cafeaua, discutiile si fotografiile. Chef Andrea a fost foarte dragut cu noi. La fel si somelierul. Dupa ce le-am spus de unde venim si ce facem noi in timpul liber, ca suntem pasionate de gatit si avem bloguri de cooking, au stat de vorba cu noi si chiar ne-au luat adresele blogurilor ;)

Aici e o poza care-mi place tare mult: cu Carmen si Catalina

Chef Andrea in genunchi in fata divelor :)))))))

Cu Chef Andrea si somelierul

Si inca una, cu noi la sfarsitul mesei. Mersic Andreea pt ea.

Noi am mai fi stat, dar pe la 12 jumate ne-am gandit ca lumea mai trebuie sa si doarma, asa ca (cu parere de rau) ne-am luat la revedere si ne-am intors la hotel. Inainte de plecare am primit si un cadou: doua ciocolatele, asezate intr-un cub transparent. Pe care am hotarat sa le aducem acasa, barbatilor din viata noastra. Macar atat sa guste si ei din aventura nostra culinara ;)

Piept de rata sous vide, sos de ciocolata neagra si panna cotta cu hrean (Duck breast sous vide with dark chocolate sauce and horseradish panna cotta)

Pieptul de rata (care a fost crescuta in curtea finei mele la tara, pe langa Giurgiu) l-am pregatit printr-o metoda mai putin cunoscuta la noi - la temperatura foarte mica.  Prin pregatirea carnii la temperaturi foarte scazute timp indelungat, aceasta isi pastreza calitatile nutritive si e facuta in mod egal peste tot, carnea este foarte frageda si mult mai gustoasa decat cea pregatita la temperaturi inalte.

Sosul ales de mine pentru a completa carnea de rata e unul facut din vin rosu si ciocolata neagra, cu 80% cacao, care a adaugat un gust dulce- amarui. "Pata de culoare" a acestei retete este insa panna cotta putin iute si aromata cu hrean (pe care eu il ador). Consider ca ea este cea care te ridica la cer, pentru ca apoi sa te aduca inapoi cu picioarele pe pamant si cu nasul in farfurie :)

Dar, sa lasam vorbaria si sa trecem la fapte. Reteta este prezentata pentru doua persoane.



Pentru pieptul de rata

• un piept de rata (bine)crescuta la tara
• piper colorat si sare de mare 
• 2 linguri ulei
• folie de plastic

1. Pregatirea pieptului de rata incepe prin marinarea lui 24 de ore la rece. De aceea reteta se intinde de-a lungul a doua zile.
2. Mai intai se dezoseaza pieptul si se obtin doua bucati de carne. Acestea se degreseaza si se fasoneaza, taind putin din grasimea din laterale. Pastreaz -o ca sa faci din ea grasime de rata.
3. Pielea se cresteaza putin, apoi carnea se presara cu piper colorat si sare de mare. Carnea se pune pe o farfurie, se acopera cu folie de plastic si se lasa la frigider 12- 24 de ore (peste noapte)

     4.  Incalzeste cuptorul la 90 C-100 C, nu mai mult. Infasoara fiecare bucata de carne in folie de plastic, avand grija sa scoti tot aerul.

     5. Pune pieptul de rata intr-o tavita si lasa-l la cuptor cam 3 ore (pentru carne bine facuta) sau 2 ore pentru carne facuta mediu.
     6.  Scoate carnea cu grija din folia de plastic (pentru ca are inauntru sucuri fierbinti) si usuca pieptul de rata cu servete.
     7.  Incalzeste 2 linguri cu ulei si prajeste usor carnea pe ambele parti, ca sa arate frumos. Lasa carnea sa se odihneasca invelita in folie de aluminiu 20 de minute, apoi tai-o felii. (nu spala tigaia, pentru ca o vei folosi la sosul de ciocolata)

Pentru panna cotta

• 200 ml smantana 
• 150 ml lapte
• 1/2 lingurita agar agar (2,5 g)
• 100 g hrean, curatat si ras fin

1. Cu 15 minute inainte ca pieptul de rata sa fie gata, se pregateste panna cotta cu hrean. De data aceasta am folosit agar agar (care e o gelatina vegetala) si nu gelatina, pentru ca agar agar se intareste inca de cand panna cotta e calda, nu daca e pus la frigider. Fiind un platou cald, diferenta de temperatura intre carne si panna cotta nu e bine sa fie prea mare.
2. Se pastreaza 1 lingurita de hrean, apoi laptele se amesteca cu restul de hrean si se incalzeste bine. Se lasa cateva minute, pentru ca hreanul sa infuzeze in lapte. Se strecoara. Laptele aromat astfel se amesteca cu agar agar si se fierbe la foc foarte mic 1-2 minute. Se ia de pe foc si se amesteca cu smantana si lingurita de hrean pastrata (ca sa-i dea textura si un gust putin mai iute)
3. Panna cotta se pune imediat in forme, pentru ca se intareste foarte repede. Cand s-a intarit, ca sa se poata scoate, se trece lama unui cutit ascutit pe marginea formei.

Pentru sosul de vin si ciocolata

• 1 lingura grasime de rata
• 1 ceapa mica taiata foarte fin
• 100 ml vin rosu Pinot Noir
• 100 ml supa clara
• 40 g ciocolata neagra, 80 % cacao
• 1 lingura de unt
• sare de mare, piper colorat

1. Fa sosul dupa ce ai scos carnea din cuptor, cat o lasi sa se odihneasca.
2. In uleiul din tigaie (folosita la pieptul de rata) prajeste la foc mic bucatile de grasime rezultate de la fasonare. Lasa-le pana ce devin aurii si toata grasimea s-a topit.(in acelasi fel facem noi jumarile de porc). Varsa grasimea astfel obtinuta intr-o cana si pastreaz-o.  O lingura de grasime pune-o la loc in tigaie.
3. Soteaza ceapa in grasimea de rata, 3-4 minute la foc mediu.
4. Adauga vinul rosu  si supa si fierbe la foc mic, acoperit, 2 minute. Toarna sosul intr-un blender si paseaza-l bine. Pune sosul la loc in tigaie si adauga ciocolata rupta in bucati. Adauga sare si piper dupa gust. Fierbe sosul la foc foarte mic 1-2 minute, pana ce devine onctuos.
5. Adauga untul si serveste impreuna cu carnea.

Salata

• 1/4 morcov
• salata lollo rossa
• germeni de lucerna
• sare de mare
• 1 lingura ulei de masline
• 1 lingura otet balsamic

Pentru ca eu consider ca alaturi de carne merg intotdeauna de minune legumele,  am ales o garnitura simpla, foarte usor de pregatit.

1. Morcovii se curata, se spala si se taie bastonase subtiri
2. Salata se spala si se rupe bucati nu foarte mari.
3. Se amesteca salata, morcovii si germenii de lucerna . Salata se condimenteaza cu sare, ulei si otet chiar inainte de a fi servita alaturi de carne.

Vinul pe care  il recomand alaturi de pieptul de rata este Pinot Noir (cel folosit si la sos).

LATER EDIT: aceasta reteta a fost gandita si pregatita pentru concursul organizat de Electrolux

Dupa cum sigur ati aflat, blogosfera culinara e in fierbere. Azi se fac inscrierile la concursul organizat de Electrolux. Premiul? Cateva zile in Milano si mai ales o cina la nonconformistul restaurant The Cube by Electrolux. M-am gandit sa particip si eu, poate poate am noroc. Pentru ocazia asta speciala am facut o reteta care arde mocnit de ceva vreme in mintea mea. Acum am hotarat sa o scot la suprafata. Mi s-a parut ca se potriveste de minune cu meniul de la restaurantul The Cube by Electrolux.

P.S.  daca va place, va rog mult sa ma votati, lasand un comentariu scurt. De asemenea va rog sa-mi dati un like pe Facebook. Ambele moduri de vot sunt contorizate. Multumesc.
Daca lasati comment, va rog sa-l si semnati, sa nu zica juriul ca ma comentez singura:P